Ce trebuie să știi

Piperul este unicul condiment ale carui fructe sunt comercializate in patru versiuni diferite. Ele pot fi procesate astfel ca sa dea varietatile de piper alb, negru, verde si rosu. Alegand timpul recoltarii si metoda de post procesare, toate cele patru varietati pot fi, teoretic, obtinute de la aceeasi planta de piper. Piperul verde este cel recoltat devreme, inainte de a se coace, si care este procesat pentru a elimina fermentarea prin conservare (ca muraturile) in sare sau otet, sau prin uscare rapida la temperaturi mari, in vid. Din cauza ca este necopt, acest piper verde nu este prea iute si are o aroma de proaspat. Desi exista pe piata toate cele patru variante de piper, cel negru domina de departe productia si consumul. Piperul verde este folosit mai ales in bucataria occidentala, mai ales la prepararea mustarului, a sosurilor pentru gratar si friptura. Boabele murate de piper verde se folosesc adesea ca garnitura picanta pentru felurile de mancare reci. Piperul verde este foarte aromat si mai putin iute decat cel negru. Trebuie folosit in bucate mai delicate, unde iuteala puternica a piperului negru nu este indicata. Piperul verde proaspat are o popularitate crescanda in tarile care il produc, mai ales in Thailanda, unde este deosebit de gustos in felurile preparate prin metoda stir-fry si in pastele de curry thailandez. Piperul verde murat are aciditate prea mare pentru a fi folosit ca inlocuitor pentru cel proaspat, dar boabele uscate de piper verde sunt un inlocuitor bun.